Omuletii Verzi » 2014 » April

Poveste amuzanta cu un hot si-o bicicleta electrica

Category : Colectare selectiva, DEEE, Eco Eveniment, Evenimente, Green Care, Reciclare

Bicicletele sunt unele dintre bunurile cele mai expuse la furt, mai ales pentru ca sunt si destul de greu de recuperat caci hotii le vand imediat.  Un hot din Marea Britanie, insa, a patit-o cam nasol.

A furat o bicicleta electrica, in valoare de 4.000 de dolari, din Londra si n-a stiut sa o incarce, potrivit treehugger.com. Asta i-a fost ghinionul.

Proprietarul, Ben Jaconelli, povesteste ca isi lasase bicicleta GoCycle securizata intr-o parcare speciala. In doar 20 de minute, cat a lipsit el, bicicleta a disparut.

Jaconelli este proprietarul site-ului fullycharged.com si un dealer autorizat al brandului GoCycle pentru zona de est a Londrei.

Nu mult timp dupa ce i-a fost furata bicicleta, el a primit un telefon de la o persoana necunoscuta care ii cerea detalii despre incarcarea unei GoCycle si intreba daca poate cumpara un incarcator.

Dandu-si seama ca s-ar putea sa fie vorba de bicicleta lui, a pus cat mai multe intrebari posibile si pe urma a reusit sa dea de urma hotului.

Asa si-a putut recupera bicicleta speciala.

Cum functioneaza o GoCycle puteti vedea aici

https://www.youtube.com/watch?v=JEmpQ19Kw14

 

O noua moda eco: ambalajele comestibile

Category : Biodiversitate, Colectare selectiva, despre Omuletii Verzi, Eco Eveniment, Green Care, Green VIP, Natura, Reciclare

Va vine sa credeti sau nu, dar in strainatate, in tari precum Franta sau Belgia, un nou trend prinde teren ascendent: e vorba de cel al ambalajelor comestibile.

De exemplu, la Paris, in WikiBar, borcanul de iaurt sau paharul din care bei un ceai fierbinte este numai bun de rontait dupa golirea continutului.

Asta se datoreaza tehnologiei futuriste, WikiCells, dezvoltata de bioinginerului american, David Edwards. Inventia, care consta in ambalarea alimentelor in membrane fabricate din ingredienti naturali, nu a ajuns inca pe piata romaneasca.

David Edwards a demonstrat ca aceste ambalaje futuriste sunt deosebit de practice, mai ales pentru ca pot inlocui aproape orice tip de ambalaj si contribuie semnificativ la diminuarea invaziei deseurilor din plastic.

Ambalajele comestibile ar putea sa reprezinte o solutie viabila pentru rezolvarea problemei deseurilor alimentare. Asta pentru ca alimentele pot fi pastrate si cateva luni in frigider, iar in ceea ce priveste igiena este suficient ca paharele sau borcanele organice sa fie clatite cu apa inainte de a fi mancate, sustine Edwards.

Ideea bioinginerului american poate constitui sfarsitul utilizarii plasticului in industria alimentara. Conceptul WikiCells a fost dezvoltat de start-up-ul  WikiFoods si un prim WikiBar, imaginat de designerul futurist  Mathieu Lehanneur, a fost deschis la Paris.

Un WikiCell este format din doua straturi. Primul este asemanator cojii unui fruct, cum ar fi strugurele sau afina, si este complet comestibil. Al doilea strat este mult mai durabil si poate fi comestibil sau nu, dar e complet biodegradabil, asa cum este coaja portocalei sau a nucii de cocos.

Primul produs lansat, deocamdata, de WikiCell Designs este inghetata impachetata intr-o carcasa comestibila.

Voi colectati selectiv?

Category : Colectare selectiva, DEEE, Ecologie, EcoTendinte, Green VIP, Natura, Reciclare

Colectarea selectiva la nivelul populatiei este insignifianta, dupa cum sustin vocile  din domeniul reciclarii.

Practic, aproape tot ce se colecteaza selectiv se face la agenti economici, nicidecum in containerele stradale destinate trierii deseurilor.

Asta arata, de fapt, ca prea putina lume foloseste sistemul stradal de colectare selectiva, un aspect care explica, in mare, de ce suntem tot la 1% reciclare cand vine vorba de deseurile municipale.

Tot pe ultimul loc in Uniunea Europeana ramanem, mai ales daca autoritatile nu dau niciun impuls populatiei in vedere colectarii selective.

Voi colectati selectiv acasa? Daca da, cum faceti exact?

In alte tari ale UE sistemul de colectare selectiva la domiciliu este atat de avansat incat nu numai ca masinile de ridicare a deseurilor circula dupa un anumit calendar clar, ci salubristii si ofera rezidentilor diverse tipuri de solutii pentru a putea separa deseurile.

Si la noi unii dintre salubristi ofera posibilitatea de a sorta gunoiul produs acasa, mai ales in zonele rezidentiale de case, punand la dispozitia populatiei pubele colorate.

Problema mare, insa, ramane in zonele de blocuri care predomina cam in toate aglomerarile urbane din Romania. Aici singura varianta de a colecta selectiv este prin folosirea unor saci colorati, sau a unor pungi adunate prin gospodarie. Asta inseamna, insa, ca atunci cand se strang destule plastice sau ambalaje de carton si sticla, rezidentii trebuie sa faca ei un drum pana la containerele stradale – acolo unde acestea exista – pentru a depune deseurile sortate.

Cati dintre voi chiar fac asta?

 

 

Cum pot fi reciclate toaletele si cazile de baie

Category : DEEE, Eco Eveniment, EcoTendinte, Green Care, Reciclare

Obiectele sanitare mari din baie, cum ar fi toaletele si cazile de baie, sunt produse dintr-un tip de ciment neconventional, diferit fata de cel clasic si mult mai rezistent.

TreeHugger relateaza despre modul in care acestea pot fi reciclate. Odata strivite si materialul maruntit, compozitia are potentialul de a fi chiar mai puternica decat cimentul conventional folosit in lumea intreaga. La aceasta concluzie au ajuns, recent, un grup mixt de cercetatori din Londra, Spania si Brazilia.

Acestia testeaza si o compozitie care foloseste coji de orez in loc de compusi chimici traditionali; procesul are drept scop obtinerea unui ciment facut in intregime din resturi reciclate. Pana acum, testele cu coji de orez (care, in proces, sunt transformate intr-un praf) au dat rezultate bune, dar echipa de cercetatori nu se grabeste sa traga concluziile pana cand nu este sigura de reusita procedurii.

Si alte teste de compozitie au fost realizate – cu praf de caramida, spre exemplu, iar cimentul astfel creat s-a dovedit, si el, mai ecologic si, totodata, mai rezistent decat cimentul conventional folosit in lume.

Productia de ciment contribuie major la cresterea nivelului dioxidului de carbon in atmosfera planetei. Astfel, o varianta complet reciclata de ciment va fi mai mult decat binevenita in lumea industriala, in special, unde cimentul este folosit pe scara larga.

Practic, un ciment neconventional, „verde”, va ajuta la reducerea emisiei de gaze de sera si, totodata, va contribui la procesul de reciclare a deseurilor, punand din nou in circulatie materiale care mai pot fi folosite.

Romanii, printre cei mai inactivi europeni

Category : Eco Eveniment, Eco Lifestyle, Eco VIP, EcoTendinte, Evenimente, Green Care

Un studiu al Comisiei Europene a scos la iveala ca romanii si bulgarii sunt ce mai lenesi cetateni ai Uniunii Europene, cand vine vorba de facut sport.

Cei mai sportivi cetatenti europeni sunt scandinavii, 91% dintre ei declarand ca fac foarte des sport.Dupa ei urmeaza in topul miscarii suedezii si danezii .

Cum usor va puteti imagina, romanii sunt la celalalt capat al topului, 64% dintre conationalii nostri sustinand ca nu fac deloc sport.

Totusi cei mai lenesi in materie de exercitii fizice nu sunt romanii, ci bulgarii si maltezii – peste 70% dintre acestia nu se dedica niciunei activitati fizice.

La nivelul Uniunii Europene media celor care fac sport este de 42%.La nivel general, oamenii din nordul Europei sunt cei mai activi din punct de vedere fizic.

De exemplu, in Suedia, pasiunea pentru miscare si activitate in general merge mana in mana cu o viata mai lunga si sanatoasa.

Suedezii traiesc, in medie, circa 80 de ani, potrivit Comisiei Europene, cea mai mare speranta de viata din toate tarile incluse in studiu.

Prin comparatie, romanii si bulgarii, de exemplu, traiesc, in medie, 71 de ani, a treia cea mai scazuta speranta de viata.

Cu toate acestea, lipsa de miscare nu este intodeauna corelata cu o speranta mai mica de viata. Maltezii, portughezii si italienii care nu merg la sala pot depasi media de varsta de la nivelul Uniunii Europene: 78,6, 77,3 si, respectiv, 79,8.

Exista totusi un indicator favorabil oamenilor din Portugalia, Malta si Romania. Potrivit studiului, pasionatii de miscare au tendinta sa petreasca mare parte din zi asezati pe scaun – 25% dintre danezi, 25% dintre olandezi si 21% dintre suedezi stau mai mult de 8,5 ore pe zi, probabil din cauza faptului ca au joburi de birou.

La polul opus, portughezii, maltezii si romanii stau asezati 2,5 ore pe zi sau mai putin. Bulgarii, in schimb, sunt chititi sa nu faca miscare si nici sa-si paraseasca scaunele. Aflati mai multe detalii accesand studiul.

Premium Wordpress Plugin